Semn de primăvară

de Ale Măriucă

Iarna aceasta a fost teribilă. Îmi amintesc gerul înţepător încă din luna noiembrie. Şi apoi, avalanşa de zăpadă care s-a abătut asupra întregii ţări, lăsând drumuri blocate, sate acoperite şi oameni izolaţi.

E greu de crezut că în vremurile în care trăim, există totuşi astfel de probleme primitive. O să scutesc audienţa de înjurături adresate oamenilor politici şi incompetenţi care ne conduc, fiindcă am tot dat peste astfel de postări pe blogurile vecine. Şi nu prea aş avea nimic nou de zis.

Mă gândesc cu groază la tot frigul pe care l-am îndurat în ultima lună şi jumătate şi la zăpada murdară pe care călcăm. Nu mai reuşesc să găsesc nimic frumos la acest anotimp. Şi-mi doresc din ce în ce mai mult să vină primăvara.

Astăzi am făcut prima plimbare. Şi fericită am întâmpinat temperaturile pozitive – chiar dacă le resimţim doar în amiaz; mă mulţumesc cu puţin, pentru început. Vitrinele care nu mai sunt îngheţate, nămeţii de zăpadă murdară, care încep să dispară – optimism pur. Sunt doar primele semne ale primăverii, dar curând se va topi toată zăpada, vor apărea ghioceii şi va strălucii soarele.

Cu o floare nu se face primăvară – dar e un semn frumos.

Nu pot, însă, să nu mă gândesc la bieţii oameni care se află în satele înzăpezite. La ei probabil este încă foarte frig. Dar toată zăpada aceea, se va topi şi le v-a distruge casele. Ce e mai rău nu a fost atunci când armata se chinuia să-i scoată din case şi să le împartă alimentele care au ajuns din toate părţile ţării, ci va fi atunci când casele li se vor prăbuşii sau inunda!

Armata a fost singura care, întradevăr, a făcut ceva în aceste circumstanţe. Deşi alţii iau bani frumoşi pentru a prevenii şi rezolva astfel de situaţii!! (Scuzaţi-mi ieşirea!)

La o primăvară frumoasă!

Anunțuri